Vărsatul de vânt

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Vărsat de vânt, cunoscut și sub denumirea de varicelă, este cauzat de virusul varicelo-zosterian. Boala este în general considerată ca fiind o boală virală ușoară, în puține cazuri, apărând complicații ocazionale. 

După cum bine știm, sistemul imunitar al copiilor se află într-o perioadă de maturizare, motiv pentru care, odată intrați în colectivitate, sunt succeptibili de a lua diverse astfel de boli. Mai ales că transmiterea lor este ușoară și rapidă. E de ajuns ca unul dintr-o grupă de copii să aibă o boală, ca și ceilalți să se îmbolnăvească în perioada imediat următoare.

Printre cele mai cunoscute boli ale copilăriei se numără Vărsatul de vânt, rubeola, rujeola, oreionul, scarlatina, conjunctivita și boala a cincea.

Bolile contagioase sunt cauzate, adesea, de răspândirea bacteriilor (în cazul scarlatinei) sau a virușilor (în cazul varicelei, pojarului, boala mâinii, piciorului și gurii și al altor câteva astfel de boli) prin răspândirea particulelor din salivă și mucus, mai ales când copiii tușesc sau strănută. 

Bolile contagioase mai pot apărea în urma contactului apropiat cu altă persoană infectată sau prin folosirea în comun a obiectelor personale ale unei persoane infectate, ca în cazul infestării cauzate de insecte (ca păduchii și scabia) sau a infecțiilor fungice (în cazul infecției cu pecingine).

Vărsatul de vânt, este cunoscut și sub denumirea de varicelă. Este comună și foarte contagioasă și afectează aproape toți copiii înainte de adolescență. Varicela se întâlnește pe tot parcusul anului, însă cele mai multe cazuri sunt raportate iarna și primăvara, în lunile februarie-aprilie.

Înainte de a apărea vaccinul pentru varicelă,  boala a afectat aproximativ 4 milioane de copii pe an, cauzând mai mult de 100 de decese anual, și a fost responsabilă șipentru o sumă exorbitantă de tratament, în jur de 400 milioane de dolari.  Din momentul în care a fost introdus în Statele Unite ale Americii vaccinul pentru varicelă, incidența bolii a scăzut substanțial.  

Varicela este, de obicei, o boală benignă la copii, și aproape toți micuții se recuperează fără urmări.  Cu toate acestea, varicela nu este pe deplin inofensivă. Un număr semnificativ de cazuri de varicelă sunt asociate cu complicatii, printre cele mai grave, fiind pneumonia și encefalita.

Simptomele pot include o febră, dureri abdominale, erupție cutanată, prurit intens, cefalee, stare generală de rău, anorexie, tuse și coriză, și dureri în gât. Erupțiile cutanate și febra sunt constatările tipice în timpul examinării fizice la copii și adolescenții diagnosticați cu varicelă.

Adolescenții, adulții și pacientele gravide au un risc crescut de a dezvolta complicații în timpul varicelei, motiv pentru care aceștia sunt tratați, adesea, cu antivirale. Alte grupuri care necesită un tratament specific sunt copiii imunocompromiși, cei care suferă de  boli grave și cei care au deja o formă severă.

Cum se transmite vărsatul de vânt?

Germenul cauzal, virusul varicelo-zosterian, este un membru al subfamiliei herpesvirusului uman Alphaherpesvirinae și, la fel ca toate virusurile herpetice, este un virus ADN. Virusul pătrunde prin sistemul respirator (conjunctivala sau mucoasa tractului respirator superior) și colonizează tractul respirator superior. Replicarea virală are loc în ganglionii limfatici regionali în următoarele 2-4 zile; după 4-6 zile, o viremie primară  răspândește virusul la celulele reticuloendoteliale în splină, ficat, și în altă parte.

După o săptămână, o viremie secundară diseminează virusul în  viscere și  piele, făcând să apară acele mici bubițe.  Această viremie răspândește, de asemenea, virusul în aparatul respirator și este responsabil pentru contactarea varicelei înainte de apariția erupției. În acest moment poate avea loc infecția sistemului nervos central sau a ficatului, precum și apariția encefalitei, a hepatitei sau a pneumoniei.

Perioada uzuală de incubare este de 10-21 de zile. Pacientul este contagios cu aproape două zile înainte de apariția erupției cutanate și rămâne așa chiar și la cinci-șase zile după ce acestea s-au uscat.

Varicela este asociată cu imunitate umorală și celulară. Aceste răspunsuri induc imunitate de lungă durată. Infecția subclinică se poate repeta, însă erupțiile cutanate sunt extrem de rare la persoanele care au avut un episod de vărsat de vânt.  

Factori de risc pentru varicela severă

Factorii de risc pentru varicelă severă la nou-născuți sunt următorii:

Prima lună de viață: în prima lună de viață este o perioadă susceptibilă de varicelă severă, mai ales în cazul în care mama este seronegativă.

Nașterea prematură: nașterea înainte de termen, înainte de 28 de săptămâni, face un copil susceptibil, deoarece transferul transplacentar de anticorpi imunoglobulina G (IgG) are loc după acest moment.

Factori de risc pentru varicelă severă la adolescenți și adulți:

Terapia cu steroizi: Dozele mari (de exemplu, doze echivalente cu 1-2 mg / kg / zi de prednisolon) timp de 2 săptămâni sunt  factori de risc pentru boli grave. Chiar și terapia pe termen scurt, la aceste doze anterioare sau în timpul perioadei de incubație de varicelă poate provoca varicela severă sau fatală.

Malignitate: Toți copiii cu cancer au un risc crescut de varicelă severă. Riscul este cea mai mare pentru copii cu leucemie. Aproape 30% dintre pacienții care sunt imunocompromiși și care au leucemie au diseminare viscerală de varicelă, iar 7% dintre aceștia pot muri.

Statusul imunocompromis (de exemplu, tumori maligne, medicamente antimalignitate, HIV, alte condiții de imunodeficiențe congenitale sau dobândite): Defecte ale imunodeficienței celulare, dar nu cele umorale sunt capabile se pot transmite unei persoane cu formă severă de varicelă.

Sarcina: Femeile gravide au un risc crescut de varicelă severă, în special pneumonie.

Ce simptome sunt comune persoanelor afectate de varicelă?

În perioada de invazie care durează între una și două zile, persoana afectată poate prezenta o stare de indispoziție, de inapetență, dar și o stare de oboseală, însoțită de dureri de cap.

În plus, în majoritatea cazurilor, vărstatul de vânt debutează cu episoade de febră(38-38,5 grade Celsius până la 39-39,5 grade Celsius)

însoțite de frisoane, agitație și chiar convulsii febrile. Tot în această perioadă se poate observa o mărire în volum a ganglionilor.

În perioada de erupție (perioadă de stare) care durează 7-10 zile

apare erupția care evoluează în valuri și care afectează toate părțile pielii: partea păroasă a capului și afectarea mucoaselor (bucală, conjunctivală, genitală). Erupția are aspect de bubițe mici care evoluează spre vezicule cu lichid incolor, lichid care în evoluție devine tulbure și apoi se resoarbe, rămânând crustele (care nu mai sunt infecțioase). O persoană poate avea de la câteva vezicule, până la zeci, chiar sute. Veziculele de la nivelul mucoasei bucale determină dureri la deglutiție și inapetență. Cele de la nivelul mucoasei genitale determină dureri și usturimi la micțiune.  După 7 zile, crustele cad și pot rămâne zone hiperpigmentate care dispar în câteva zile. Atenție, erupția este pruriginoasă, adică se lasă cu mâncărimi.

Care este tratamentul pentru vărsatul de vânt?

Tratamentul vărsatului de vânt variază în funcție de vârsta persoanei, starea de sănătate și de severitatea bolii. 
La copiii care nu au alte afecțiuni, varicela se poate trata doar la domiciliu. Tratamentul recomandat constă în administrarea de paracetamol sau ibuprofen pentru a reduce febra și disconfortul, dar nu se recomandă folosirea de medicamente orale sau loțiuni de uz extern care să înlăture mâncărimea.  În ceea ce privește regimul alimentar, este bine ca acesta să fie unul echilibrat, cu hidratare crescută cu ceaiuri, apă, supe, sucuri naturale de fructe. Se interzice efectuarea băii până la căderea crustelor și, de asemenea, la copii se

indică tăierea unghiilor, pentru a se preveni scărpinatul. În cazul în care copilul nu se poate opri din scărpinat, se pot administra antihistaminice (Aerius, Claritin, Zyrtec ) și local se administrează loțiuni calmante mentolate și cu calamină. La indicația medicului, se poate face și un tratament cu Aciclovir. Cei care manifestă forme grave de varicelă se internează în spital.

Statisticile internaționale.

Varicela afectează aproape toți copiii din întreaga lume care nu au imunitate. Incidența anuală este estimată la 80-90 milioane de cazuri. Cele mai multe țări în curs de dezvoltare au rate scăzute de imunizare din cauza costurilor implicate, iar varicela este un risc pentru călătorii care merg în aceste țări.

Un studiu efectuat în Japonia pe 1473 de copii a demonstrat că 81,4% dintre cei afectați erau mai mici de 6 ani. În Japonia, prevalența anuală a atins punctul culminant între martie și mai, cu o prevalență ulterioară mai mică între august și octombrie.

Epidemiologia varicelei diferă între țările cu climă temperată și cele cu climat tropical. În cele mai multe țări cu climă temperată, mai mult de 90% dintre persoanele sunt infectate în adolescență, dar, în țările cu climă tropicală, o proporție mai mare de infecții sunt dobândite la vârste mai mari, ceea ce duce la o sensibilitate mai mare în rândul adulților.

Incidența maximă a varicelei la populațiile nevaccinate este la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani. Persoanele în vârstă de peste 14 de ani reprezintă 10% din cazurile de varicelă. În Statele Unite, vârsta de vârf eeste acum  9-11 ani.

În zonele cu climă tropicală, varicela este mai frecventă la copiii mai mari. Cele mai multe cazuri în Japonia au fost la copiii cu vârsta mai mică de 6 ani. Aproximativ 9,6% din cazuri, implică copii mai mici de un an, iar aproape o treime dintre acestea au implicat  copii cu vârsta mai mică de 5 luni.

Varicela nu ține cont nici de rasă, nici de sex.

Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *